E 12.45 si, ca de obicei, orele deja au luat sfirsit, iar eu cu pas grabit ma indrept catre statia de troleibuz pentru a pleca acasa.
Stind si asteptind troleibuzul, observ diferite anunturi pe tulpina unui copac, iar unul mi-a atras atentia: “Dau in inchirie apartament cu 2 camere la un pret mic”. Si ma intreb, cit de mic ar putea fi pretul?
Iata ca soseste si troleibuzul si ma urc, dar coincidenta, o doamna in jur de 50 de ani, in salonul troleibuzului, ii zice celeilalte doamne cu care era, ca are o camera libera si doreste sa primeasca la gazda 2 domnisoare la un pret de 800 de lei de fiecare, specifica doamna si cas nici nu este scump.
Cobor din troleibuz si coboara si doamna inaintea mea, si mergind alaturea, ma intreaba: “Domnisoara, nu ai nevoie de gazda?”. Eu, la rindul meu, zic ca nu, dar totusi, “care este pretul?”. “800, e convenabil”, raspunde imediat doamna. Curioasa fiind, o intreb de ce da camera cu chirie?
“Eu stau singura si am nevoie si de bani, ca n-am pe nimeni care sa ma ajute financiar si sunt si multi studenti, asa ca tine, care au nevoie de un loc unde sa stea”, precizeaza dumneaei.
Nu toti isi permit sa locuiasca intr-un apartament de 300 sau 200 euro, nemaizicind si de cele mai scumpe. Da, pentru cei care dau in inchirie, li se pare foarte ieftin, dar doar cei care locuiesc la gazda stiu cum e, mai ales cu stapin.
“Jumate de an am stat la o batrina, dar n-am mai rezistat si am plecat, caci imi punea diferite conditii: sa fiu acasa nu mai tirziu de ara 22.00 si dupa aceasta ora lumina sa nu mai arda, nu aveam dreptul sa vin cu cineva, imi urmarea orice miscare, nici propria mama nu se comporta astfel”, declara Natalia Istrati.
Am citit odata undeva ca e mai convenabil sa dai apartamentul cu chirie decit sa-l vinzi, caci venitul de pe urma inchirierii e mai avantajos, stiind ca la sfirsitul lunii vei pune in buzunar 200-300, 350 euro etc., preturile fiind diferite.
In urma unui sondaj de opinie, pe un esantion de 20 de persoane, incerc sa aflu citi dintre acestea locuiesc cu chirie; din 20 de persoane, 16 achita in fiecare luna un pret de la 50 euro (cu stapin) la 200-250 euro, spunind ca mai mult nu-si pot permite si, cu toate ca unii dispun si de o bursa (cea minima fiind de 285 lei), acesti bani le ajung doar pentru unele cheltuieli personale, restul venitului venind din partea parintilor.
“Este foarte mare pretul, uneori pretul nu corespunde conditiilor apartamentului. Dar, neavind unde locui, esti nevoit sa inchiriezi ceva pentru a termina o facultate, pentru a lucra, ca doar n-ai sa faci tur-retur la tara si inapoi in oras in fiecare dimineata”, precizeaza Elena Rusu, participanta la sondaj.
